ECONOMIA NEOBSERVATA

Prof.univ.dr.C.M.Dragan: Abordarea exhaustivitatii. Cunoasterea economica este foarte complexa, sunt necesare date multiple, exacte, pasibile de cercetare in dinamica si, de aici, determinarea prognozelor pe termen mediu si lung , pentru ca o eficienta minimala in procesul decizional al dezvoltarii insemneaza determinarea si asigurarea conditiilor pentru echilibrarea cheltuielilor cu resursele,a promisiunilor cu posibilitatile , a importurilor cu exporturile. Nimic nu merge de la sine,dar economia unei tari,iar pentru a sti ce obiective trebuie sa atace organele de decizie este necesar sa aiba la dispozitie cele mai bogate informatii. O atentie speciala in cadrul procesului de elaborare a PIB din Romania este acordata estimarilor de economie neobservata, includerea lor oferind un plus de calitate si exhaustivitate conturilor nationale. Contabilitatea nationala recunoaste ca „Contabilitatea este matematica societatii omenesti” dar mai are in vedere si faptul ca ea trebuie perfectionata si si armonizata permanent precum sunt cerintele sociale intr-o anume etapa ,tinand astfel pasul cu tot ceea ce apare nou ca performanta,dar si ca frana, sau „smecherie”,sau tendinta de deraiere ascunsa a bunului mers al lucrurilor. Si uite asa a aparut necesitatea introducerii unui al 5-lea cont,paracontabil, in Sistemul conturilor nationale si anume “Contul ECONOMIA NEOBSERVATA” , in care se colecteaza elementele de productie,venituri si cheltuieli, intrari si iesiri ce ocolesc orice sistem contabil si se cunosc sub diferite nume vulgare cum ar fi:munca la negru,economia subterana,economia gri, evaziunea,contrabanda si inca altele.Aici se adauga si “economia neobservata legala”formata din productia casnica: confectionarea in casa a unor elemente gospodaresti,cresterea si consumul de pasari,legume si zarzavaturi,repararea case sau unui gard cu forte si material proprii ,etc. tot mai dezvoltate intr-o economie saraca. Toate acestea intra in component elementelor PIB si ale altor indicatori,determinate prin observatii statistice, corelatii cu sistemele legale,activitati sau centre zonale supuse observatiilor statistice , diverse alte metode specific corelatiilor economice de mare finite. Manualul OCDE - editia 2002 - privind masurarea economiei neobservate, elaborat in stransa conexiune cu SCN 93, se refera la urmatoarele arii problematice: (a)- productia subterana - ce evita fiscalitatea sau anumite reglementari legale, (b)- productia ilegala - interzisa prin lege, (c)-productia sectorului informal din cadrul gospodariilor populatiei , (d)- productia gospodariilor pentru consum final propriu. Manualul contine sugestii de abordare a estimarilor pentru fiecare arie in parte, urmarite in conturile nationale romanesti. Pentru identificarea economiei neobservate in Romania se recurge la clasificarea intregii economii in doua sectoare: formal si informal. Metoda folosita de INS a fost imbunatatita an de an in functie de noile surse de date existente, iar din anul 1996 exista o stabilitate a surselor de date, metodologia fiind aceeasi si asigurand comparabilitatea datelor. Pentru sectorul formal se are in vedere abordarea subraportarii utilizarii fortei de munca, precum si a evaziunii fiscale de catre societatile nefinanciare, cu impact in subraportarea valorii adaugate brute. Munca la negru. Evaluarea fortei de munca neinregistrate - "munca la negru" - reprezinta cea mai importanta parte a economiei neobservate. Metoda folosita se bazeaza pe compararea cererii si ofertei de munca cu scopul de a identifica persoanele care realizeaza o activitate legala intr-o unitate din sectorul formal, dar nu sunt declarate autoritatilor. Estimarea ofertei de forta de munca foloseste datele din AMIGO si alte surse administrative privind participarea populatiei pe piata muncii. Ancheta ofera informatii despre numarul de persoane care au declarat ca au desfasurat o activitate platita in perioada de referinta. Estimarea ofertei de forta de munca se realizeaza pe ramuri omogene de activitate, la nivel de doua cifre CAEN, fara agricultura si administratie publica. Productia agricola se calculeaza in conturile nationale, folosind date cantitative, iar pentru administratia publica se aplica ipoteza conform careia unitatile apartinand acestui sector nu subevalueaza activitatea depusa. Ancheta structurala anuala este sursa de date pentru cererea de forta de munca. Astfel, se utilizeaza datele privind numarul mediu de angajati, pe activitati omogene, la nivel de 4 cifre CAEN.,treptele de calificare si implicit de salarizare,obligatiile financiare conexe,etc. Diferenta dintre numarul persoanelor care au declarat ca muncesc intr-o intreprindere si numarul persoanelor declarate angajate de intreprinderi reprezinta "munca la negru". Munca la negru este evaluata cu aceleasi componente ale situatiei legale: salarii brute medii, contributii la asigurari sociale etc. Consumul intermediar este determinat folosind aceeasi pondere in productie ca cea obtinuta de intreprinderile mici pentru respectivele ramuri de activitate. Evaziunea. In conturile nationale romanesti se fac si estimari privind evaziunea de la plata taxei pe valoarea adaugata. Evaziunea fiscala se obtine ca diferenta intre TVA teoretica si cea incasata la bugetul de stat. TVA teoretica este estimata cu ajutorul elementelor de consum intermediar, consum final al gospodariilor populatiei, consum final al administratiei publice si private si FBCF, pe baza cotelor de TVA pe produse, stabilite prin lege. Aceasta frauda fiscala este inclusa in valoarea productiei, precum si in valoarea adaugata bruta pentru fiecare ramura corespunzatoare. In ceea ce priveste sectorul informal, estimarea economiei neobservate se realizeaza pentru toate activitatile realizate de asociatiile familiale si lucratorii pe cont propriu. Informatiile despre aceste activitati provin de la MFP. Estimarea nu este pur de subraportare, pentru ca metoda contine, de asemenea, si o problema de neinregistrare si de lipsa a anchetelor statistice pe acest segment al economiei. Pe baza datelor din ancheta fortei de munca se estimeaza numarul de persoane care lucreaza in asociatii familiale si al intreprinzatorilor individuali/liber-profesionisti. Realizarea estimarilor se face pe principiul conform caruia veniturile persoanelor nesalariate nu pot fi mai mici decat media castigurilor realizate de angajatii din unitatile mici cu acelasi domeniu de activitate. Declaratiile de venit ale asociatiilor familiale si lucratorilor pe cont propriu, depuse la MFP, sunt comparate si ajustate cu valoarea acestor calcule. Astfel, sunt ajustate veniturile, evaziunea fiscala a unitatilor inregistrate in sectorul informal fiind total eliminata. O alta categorie importanta a economiei neobservate o reprezinta activitatea realizata de unitatile neinregistrate din sectorul informal. In aceasta categorie intra: croitorii, mecanicii auto, coaforii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lectii particulare, persoane care inchiriaza casa in timpul vacantei etc. Pentru astfel de activitati se realizeaza evaluari distincte, folosindu-se ipoteze specifice si surse de date disponibile din sistemul statistic, pentru urmatoarele ramuri de activitate: hoteluri, constructii, educatie. Ati auzit de “Economia ascunsa"?Stiti ce reprezinta ea? Hai sa incerc sa va dau cativa parametri orientativi pentru a va forma o anume imagine: Economia ascunsa reprezintă activităţile produse legal, dar care sunt ascunse intenţionat autorităţilor publice pentru diferite motive cum ar fi: - neplata contribuţiilor la asigurările sociale(c.a.s.;c.a.s.s.;fond somaj,de accidente,etc); - evitarea procedurilor administrative, cum ar fi completarea formularelor statistice sau a altor acte administrative. Economia ascunsă. este formată din: (a). toate activităţile ascunse intenţionat cu scopul reducerii costurilor de producţie, nerespectând standardele administrative (''ascunsă'' din punct de vedere economic); (b). activităţile necuprinse în conturi datorită deficienţei în sistemul statistic (''ascunsă'' din punct de vedere statistic). Si totusi ea se calculeaza si se include in PIB ! Sa recapitulam acum lucrurile: Termeni precum ‘economie subterana’, ‘economie paralela’, ‘economie informala’, ‘economie neagra’ sau ‘gri’ sunt deseori intalniti, dar fara a avea un corespondent exact,desi exista si vin ca tavalugul peste noi.(pentru intelegere,eu o voi numi generic „economia subterana”). In mare, este vorba despre economia nefiscalizata, despre companiile sau persoanele fizice care nu-si platesc, decat partial sau chiar deloc, impozitele. Sau, cu alte cuvinte, evaziunea fiscala. O parte din aceata evaziune este realizata prin munca la negru, fara forme legale si, implicit, fara a se plati toate taxele. O forma mai pregnanta este cea a realizarii si distribuirii de produse care nu au fost aprobate de autoritatile unui stat, cum ar fi contrabanda cu tigari sau cu materiale de constructii, etc. Practic, in primul caz, am putea spune ca produsele realizate sau distribuite sunt legale, doar ca nu sunt platite taxele pentru ele. In al doilea caz, produsele nu sunt nici legale si, implicit, nu se plateste nici taxe pentru ele. Iar termenul de economie subterana inglobeaza ambele categorii. In Romania, economia subterana are o pondere procentuala de 37,1% din PIB. Acest nivel plaseaza tara noastra pe locul doi in Uniunea Europeana. Dupa cum era de asteptat, campioni absoluti sunt bulgari, unde ponderea este de 40%. Dupa Romania si Bulgaria, urmeaza statele baltice. Practic, in prima jumatate a clasamentului se afla preponderent fostele state comuniste,Ungaria ocupand cea mai buna pozitie cu 26% din PIB. La polul opus, cea mai redusa pondere a economiei negre este in Austria cu 8,7% si Luxemburg cu 8,8% (date sem.I/2012). Cu toate acestea ,tarile vest-europene dezvoltate ocupa primele locuri dupa valoarea absoluta in bani a economiei lor subterane subterane,in timp ce Romania este pe la jumatatea clasamentului (in bani, economia neagra din Romania ocupa locul 12 in blocul comunitar), aceasta situatie fiind un fapt normal, deoarece procentajul Romaniei se raporteaza la un PIB mai redus, in comparatie cu Germania sau Franta. Deci, asa dupa cum am precizat anterior, economia ilegala are o pondere in PIB de 37,1% in Romania. In termeni reali , pe baza datelor efective acest procent echivaleaza la nivelul anului 2010 cu 45 miliarde euro ! Ca o comparatie, veniturile bugetului de stat pentru anul 2011 sunt estimate la 180,5 miliarde de lei, ceea ce inseamna 44 de miliarde de euro. Una peste alta,economia subterana in acest moment are o valoare egala(ba chiar mai mica) cu totalul veniturilor bugetului de stat. Eu nu cred ca noi romanii suntem cei mai hoti dintre hotii lumii; dar este absolut cert ca in” Directiile judetene ale finantelor publice si controlului financiar de stat”si Administratiile financiare,in care lucreaza peste 100.000 mii de bugetari,este cel mai crancen analfabetism din lume.Ei habar n-au despre control,despre controlul contabil,despre controlul fiscal al operatorilor economici (sa zicem ca pe institutiile publice le „viziteaza”Curtea de conturi”),despre contabilitatea de angajament.Iau 2.020 lei salariu mediu net (plus numeroase sporuri,premii,indemnizatii),au trecut pe langa vre-o scoala,ori s-au „calificat la locul de munca”si colecteaza impozite.Si nici pe alea cum trebuie,de vreme ce statisticele internationale mentioneaza ca in Romania nu se colecteaza decat cel mult doua treimi din datoriile fiscale la bugetul de stat. Despre control ,nimic! Aici ramane ca in padure: „nimeni nu stie nimic”! In mod normal,in statele avansate,procentul este tinut in frau,intre 10% si 15% cu tendinte lente de coborare. Exista insa si o exceptie, Italia,unde economia subterana, incluzand munca la negru,activitatea mafiei si inchirierea de proprietati fara plata taxelor, a fost ,anul trecut,de 35% din PIB (din PIB-ul Italiei),iar asta,in cifre seci,insemneaza 540 miliarde euro,cat economiile Romaniei,Ungariei,Finlandei si Portugaliei la un loc.Numai ca lor le-a mai ramas la vedere 1.003 miliarde euro. Ati inteles acum ca PIB-ul nostru este cam de 120 miliarde euro anual din care 25%-35%,nu se incaseaza niciodata. In schimb,dupa spusele politicienilor de carton-bordura, ne-am hotarat sa ajungem din urma statele avansate ale Europei!? 18.07.’12 - Supervizare stiintifica:”Clubul de la Buzau-Clubul Oamenilor Liberi”